vineri, noiembrie 28, 2014

Cum sa faci iaurt de casa

Fiind mare consumator de iaurt, iaurtele, smantana, sana si lactate in general, cand am dat peste un tutorial despre cum sa faci iaurt in casa, mi-am zis: what a great ideea. Of course ca stiam ca cineva face iaurtul, dar nu mi-a dat prin cap ca as putea incerca si eu acasa. Mda, cultura supermarketului isi spune cuvantul.
First of all, vreau sa zic ca sunt mai multe variante de a face iaurt de casa, de la a lasa o sticla cu lapte la soare cateva ore, pana la a steriliza fiecare borcan si oala, si a masura temperatura laptelui cu un termometru.

Necesare:

iaurt necesare

– lapte. cu cat mai gras cu atat mai bine
– iaurt cu o cultura activa. am banuit eu ca “probiotic” ala de pe sticla asta inseamna :)
– oale
– termometru alimentar – pentru simandicosi
– optional: lapte praf pentru a ingrosa consistenta si un plus de continut nutritional, poate si putina gelatina.
Step 1: se pune laptele la foc mic, si se amesteca continuu pentru a nu se prinde de oala. Cand are intre 76-82C sau incepe sa iasa aburi din el se ia de pe foc. De entuziasmat ce eram si de ametit, am sarit peste partea asta. shame on me.

Step 2:
Se toarna intr-un vas de sticla si se lasa sa se raceasca pana cand ajunge undeva la 40-42C, sau vasul este caldut la atingere. Manualul interzice bagatul degetului in lapte pentru a masura temperatura.
Cand laptele est caldut, se toarna un pahar de iaurt activ.
iaurt-preparat

Step 3: se acopera si se pune la un loc caldut (aceleasi 40-42 grade C). iarasi, n variante de a face asta:
– pe calorifer
– in cuptor
– intr-o geanta frigorifica, alaturi de cateva sticle cu apa fierbinte pentru a tine cald.

Dupa o analiza intensa a materialelor disponibile, am ales sa-l pun pe calorifer :P
iaurt-pus-la-cald

Step 4:
Se lasa timp de 6-8 ore. L-am lasat peste noapte. O poza cu ce am gasit dimineata:
iaurt-dimineata-dupa-8-ore
Kindof ok

Step 5:
Se baga in frigider si se lasa la scurs si , in functie de cat de gros vreti sa fie iaurtul. Tifon nu, asa ca am improvitzat (iarasi) cu un vas pentru spaghete si doua servetele de bucatarie.
iaurt-pus-la-scurs

Step 6:
Am plecat vesel voios la servici. Cand m-am intors, arata destul de bine…
iaurt-final
Insa ar fi doua probleme: nu era acru, si nu era iaurt. Evident ca am sarit peste partea care spunea “nu-l lasati prea mult la scurs ca se face smantana, si in final branza”

Step 7: Si rezultatul unui litru de lapte de 1.5% grasime:

600ml zer:
iaurt-zer

250 ml – smantana (in grame nu stiu, ca paharul nu avea gradatie de smantana)
iaurt-pahar-gradat

On the bright side, a fost cea mai buna si cremoasa smantana pe care am mancat-o de multa vreme.

I’ll keep working on this one.

34 Comentarii

  1. ok, nu vreau sa fiu carcotas, dar ca sa faci IAURT iti trebuie IAURT?:P
    pai nu mai bine cumparai direct 2 sticle daca tot ai cumparat una?:D

  2. bifidus iaurtus

    Pai lasa iaurtul cateva ore-o zi pe masa (nu in frigider adica) si o sa acreasca pana la nivelul care vrei tu.

    1) Dupa ce pui iaurtul activ, nu cred ca e nevoie in microunde (care is oricum cam cancerigene) sau alt cuptor. Il lasi la caldura, langa/pe calorifer/soba o vreme pana apare ca si prins.
    3) golitul zerului e optional, si cel din magazin are ceva zer. Ce ai facut tu se cheama iaurt strecurat.
    4) cum am zis mai sus, dupa ceva vreme de stat afara, se va acri la nivelul care iti doresti tu. Eu pe cel din oras il mai las o vreme afara din frigider, pentru ca mi se pare prea dulce, pana se acreste, mie-mi place mai acru. Apoi il bagi la frigider sa pastrezi nivelul de acreala.
    Ce se intampla de fapt (explicatia stiintifica): iaurtul e facut de niste bacterii (un tip e si bifidus esenzis aia de la tv) care consuma lactoza din lapte si o
    transforma in acid lactic. Cu cat concentratia de acid lactic e mai mare, cu atat devine mai acru si mai consistent (se intareste).
    P.S. Iaurtul nu expira niciodata (chestia cu data expirarii din magazine e prostie, cel putin daca iaurtul e natural), doar ca se acreste prea tare si nu il mai poti manca de acru.

  3. bifidus iaurtus

    Inca ceva:

    Chestia cu acritul e ceva regional. In India cand am fost ei il mancau dulce si si la libanezi am vazut ca il mananca mai dulce. De gustibus…

  4. De fapt, cam asa trebuie sa arate iaurtul, mult mai cremos (mai aproape de smantana) decat la noi. Am o ruda, un grec, care imi spune de fiecare data ca noi nu bem iaurt, ci lapte :)

  5. Cata, a cumparat o sticla de iaurt si s-a ales cu doua. bine, asta ar fi trebuit :))
    eu mai fac lapte batut: intr-o sticla de lapte dulce pun un iaurt mic si il las undeva la caldura (nu foarte mare).
    Paule, sa ma inviti la o lingurita de iaurt :)))

  6. Nu ştiu cum e la alţii, dar în Moldova “punerea laptelui la prins” e ceva destul de comun. De obicei se pune laptele care nu a fost băut în decurs de o zi – doua, cel care se taie (de asta se preferă a se proba laptele punând la fiert numai o cană şi apoi dacă e totul în regulă se pune şi restul. Dacă “proba” se taie înseamnă că laptele e vechi deci restul se pune la prins) sau proaspăt (de preferat fiert în prealabil). Noi folosim smântână în loc de iaurt. Îl punem în oale de lut şi-l lăsăm la cald. Peste ceva timp se formează la suprafaţă un strat de smântână (depinde câtă smântână s-a pus la început sau cât de gras era laptele), iar sub el găsim iaurt gustos (lapte batut, lapte prins, lapte acru, chisleag sau alte regionalisme). Nu-l scurgem deoarece lăsăm laptele ceva mai mult la fiert (dupa ce se “umflă” dăm focul la mic şi-l mai lăsăm vreo 5 minute. nu obişnuim să-l amestecăm) şi se evaporă aproape toată apa pe care au adăugat-o vânzătorii (cumpăram lapte de obicei de la ţărani – e mai natural şi mai gras faţă de cel de magazin).
    Sper că o să fie cuiva de ajutor :D

  7. Intradevar! Nu stiu cum e la altii, insa eu am cumparat un aparat care ma scapa de toate grijile. Nu mai trebuie sa il urmaresc sa nu iasa smantana sau altceva :).
    L-am gasit la http://electrocasnic.nscmall.ro/Alte-aparate/Severin/Aparat-de-facut-iaurt-Severin-JG3516-JG3516/ iar pretul e de-a dreptul ridicol…
    Am scapat de cumparatul iaurtului din supermarket.

  8. Bravo, mare descoperire! Cum te-ai gandit totusi sa faci iaurt cu lapte cu 1,5% grasime, cumparat din magazin? Si cu lapte praf si gelatina? Ti-au scapat E-urile? Pe astea de ce nu le-ai trecut pe lista? Ce-mi place e ca rezultatul se numeste “iaurt de casa”.

  9. Eu fac iaurt de casa din lapte fiert si nefiert in cantitati egale.Iar cel fiert il incalzesc putin mai mult.Acesta e iaurt de casa adevarat.

  10. Pai…ca sa faci iaurt bun iei o cratita, pui laptele in ea si uiti de el vreo 2 zile…si cam asta e filosofia. Ce ai incercat sa faci tu aici e “greek yogurt” care nu se face cu iaurt din comert pt ca astia baga numai tampenii in produsele lor sa “tina” (daca te uiti pe iaurt tine si 6 luni!!). Poti sa mergi la plafar/casa verde/magazin cu produse naturiste si sa iti cumperi capsule cu excipienti probiotici si sa ii pui in lapte sa grabesti procesul. Asa ca fapt divers, ce ti-a iesit tie acolo se cheama branza dulce (Urda in Ardeal) si poti face prajituri cu acel amestec. :)

  11. doamneeee destepti/-e sunteti!!!!! de ce nu va angajati la una dintre firmele care produc atit de discutatul IAURT? precis va premiaza aia la ce fel de retete stiti

  12. @flory :))) Ingineri unul si unul..un post nou pentru fiecare reteta

  13. George are dreptate…Din pacate s-au ,,emancipat”taranii”…nici laptele lor nu mai este lapte..ce naiba pun in el ei stiu..insa poti sa il tii o saptamana langa calorifer,sau oricum ai proceda,cu iaurt ,cu o cutie de smantana,fiert si nefiert…NU IESE..se strica pur si simplu nu iese nici smantana,nici branza ,nici iaurt,nici macar lapte acru cum se facea odata laptele nefiert…asa ca..BUN VENIT IN LUMEA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE DE PROASTA CALITATE…eu i-as spanzura pe toti..de la marii producatori la taranii care nu mai au nicio limita a bunului simt siomeniei..bani,bani ,bani…atat conteaza pt el..Un stat sanatos la cap nu ar permite asa ceva..chiar si cizmarul nu permitea nimic pe piata fare verificari,analize,etc

  14. mai ioana! or fi taranii emancipati dar ar fi vremea sa te emancipezi si tu ca altfel te faci de rusine in univers cand scrii din astea pe net. taranii uneori mai ales in sezonul cald vand laptele si fiert si sti de ce? pentru a nu se face iaurt inainte de a-l putea vinde.iar din cel fiert oricat l-ai tine nu vei obtine decat lapte stricat asa cum ai experimentat tu.puteai sa obtii iautrt si din acela daca adaugai asa cum s-a pomenit mai sus cateva linguri de zmantana sau iaurt

  15. Si eu fac iaurt de vreo 2 ani. Marea mea problema este sa gasesc cu iaurt bun pentru “insamantarea ” laptelui cu bacterii.
    Bineinteles folosesc lapte cumparat din piata .
    Am tot incercat diverse marci si nu am reusit sa descopar una de care sa fiu multumita.
    Nu am incercat inca varianta de 50% lapte fiert + 50% lapte crud.
    Mamiko.ro

  16. Cautand am mai gasit pe net si alte retete de iaurt:

    Metoda I de preparare : I ceasca de lapte fiert, se amesteca cu 1 lingurita de maia (de iaurt). Se lasa, acoperit la cald. 24 ore (prinderea este mai rapida daca punem ceasca in apa calda). Se pastreaza cate lingurite de maia pentru a doua zi.

    Metoda a Ii-a de preparare : se fierbe laptele, se lasa sa se raceasca pana devine caldut, dupa care se toarna in pahare. Se pune in fiecare pahar cate o jumatate de lingurita smantana, se amesteca, se acopera cu capacele de carton gaurit si se lasa sa stea ia temperatura camerei timp de 24 ore, pana cand se prinde laptele. Apoi se pastreaza la rece pana ce se consuma.
    III Lapte batut se poate da copiilor de la varsta de un an si jumatate. Laptele crud se lasa la prins intr-un vas acoperit, la caldura, 24 ore vara, 36 ore iarna. Cand este gata se bate bine cu telul pentru sfaramarea coagulilor, dupa care se serveste.
    mamiko.ro

  17. bia: Asa ca fapt divers, ce ti-a iesit tie acolo se cheama branza dulce (Urda in Ardeal) si poti face prajituri cu acel amestec.

    Se pare ca ardelenii nu stiu ca urda se face din zer. :D

  18. Foarte interesant, dar ar fi fost si mai interesant daca foloseai numai limba romana, ca nu suntem intr-o tara in care se foloseste engleza.
    :( eu unu, inteleg foarte bine, vorbesc fluent, dar poate sunt altii care nu agreeaza folosirea limbii engleze intr-o descriere facta de o persoana din Romania. Sincer, nici eu.

  19. Cata lume scrie de iaurt de un an incoace…
    Cam toti obisnuim, si bine facem, sa ne dam cu parerea. Nepotrivit este atunci cand avem impresia ca parerea noastra este cea mai buna, cand defapt ea poate ca nu este nici competenta.

    Tot la categoria pareri o spun si eu pe a mea.

    Cand laptele este lasat la acrit se numeste lapte acru. E logic.
    Iaurtul este altceva si, din cate imi aduc aminte, este obtinut din amestecul dintre lapte fiert si lapte acru.

    Din laptele care se vinde acum in comert este greu sa faci iaurt pentru ca “materiile prime” din care se “fabrica” laptele comercial contin doar “majoritar” lapte. Celelate chestii din continutul recipientelor pe care scrie lapte nu il prea lasa sa isi urmeze cursul natural de alterare ba chiar, dupa indelungi insistente, rezultatul acririi pare a fi lapte amestecat cu var sau ceva moloz.
    Se poate observa diferenta daca puneti la acrit in paralel lapte din comert si lapte de la tara, daca aveti de unde. Iar cel de la tara sa nu fie smantanit (adica luata smatana de pe el) si nici botezat (adica inmultit cu apa).

    Ca sa mai si dai bani pe un aparat de facut iaurt, cand poti sa pui laptele langa calorifer, nu pot sa spun decat ceea ce spun despre cutit elecric de taiat painea. Ca este inutila investitia.

  20. Câtă lume rea, cârcotașă pe aici … pfu …
    Omu face un iaurt cum știe, scrie că poate ajută și pe alții și 1000 comentează pe lângă.

  21. Toate bune si frumoase!! Chiar crezi ca era necesar sa folosesti limba englezā in vocabularul āla de baltā! Sau ai impresia ca esti interesant? Esti un fraier..

  22. Neam de rahat suntem noi românii, pāduchii Europei am fost si vom mai fi…
    Pāi ce ciobani sunte-ti voi mā de nici iaurt nu stiti sa face-ti?

  23. Vā sarut cu ciomeaga peste botnitā

  24. Adevarul despre iaurtul din magazine

    Intr-un raport secret al directorul Institutului Cantacuzino, Radu Iordăchel, inaintat Ministerului Sanatatii se specifica faptul ca iaurturile “probiotice” constituie o amenintare la adresa consumatorilor.
    Urmarea? Directorul institutului a fost demis fara explicatii la data de 16 Apr 2010…

    Mai toata lumea cumpara vestitele iaurturi “probiotice” de când capitalismul salbatic ni le-a adus în magazine, crezând ca-si fac un bine sanatatii. În plus copiilor le plac reclamele hazoase si gustul lor dulceag, cu fel de fel de arome, naturale evident!
    Iata însa ca în vreme ce producatorul francez Danone a trebuit sa plateasca $35,000,000 pentru a închide procesul aflat pe rol în SUA împotriva sa, la noi afacerile lor sunt cât se poate de prospere. Nu asta ma supara în sine, ci faptul ca ni se vinde în continuare asa ceva:
    Putina lume stie ce manânca. si mai putina lume citeste ambalajul la ce manânca. Iar si mai putina lume are notiuni de microbiologie.
    Iaurturile probiotice “ inventia concernelor americane “ spre exemplu, contin bacterii care nu au fost folosite înainte niciodata în alimentatie.
    Una din aceste bacterii este specia “Bifidobacterium bifidum”. Aceste bacterii se gasesc de fapt de obicei în flora vaginala, în rect, si în tractul uro-genital, în excremente de porci si alte animale. Aceste bacterii nu sunt prezente în mod normal niciodata în intestinele subtiri, în stomac sau în gura, în afara ca omul a facut contact direct cu cele de mai sus.
    Aceste bacterii bifide nu supravietuiesc de regula acidului din stomac atunci când sunt ingurgitate pentru a nu periclita flora intestinala, în special din cel subtire.
    Concernele nu numai ca ni le-au introdus în iaurturi, însa le-au si modificat genetic ca sa supravietuiasca acidului din stomac. De aici se poate deduce reauavointa si perversitatea celor care le-au destinat pentru consum, constienti fiind de inconstienta umanitatii moderne.
    Prin intermediul iaurtului “probiotic” folosit ca un cal troian microbiologic, aceste bacterii vaginale si fecale modificate genetic ajung în intestinul subtire al omului, acest lucru ducând la tot felul de probleme ulterioare, caci prin ele se schimba automat flora naturala care este înlocuita cu o flora tipic vaginala. Danone & Co creeaza deci un fel de flora vaginala în intestine, ceva contrar naturii umane si cu efecte nocive pt. sanatate, atat pe termen scurt cat mai ales pe termen lung!
    Cunoscutul specialist în technica alimentara Udo Pollmer, care apare des la televiziunea germana ca specialist în domeniu pe teme de alimentatie, a facut cunoscut acest fapt în una din cartile sale. Însa cui îi pasa, putini stiu înca.
    La televizor el însa nu poate vorbi de asa ceva si nici nu este întrebat. Nu-i de mirare la cât se câstiga cu reclama la iaurturile “probiotice” de catre posturile de televiziune. Cum sa-si alungi clientii ?
    Bacteriile profane de iaurt însa nu au obiceriul sa se lipeasca de peretii intestinelor caci ele traiesc din lapte proaspat si nu din lucrurile digerate. Pe de alta parte bacteriile probiotice nu sunt în stare sa faca lapte gros caci aceasta sarcina o au bacteriile lactoacide. De aceea aceste bacteri (probiotice) se întroduc amesteca pe alta cale, ulterior, în iaurtul deja fermentat.” (Udo Polmmer) Problema si mai mare este ca de la introducerea “proboticelor”, concernele au convins, încetul cu încetul, ori prin persuativitatea tipic americana ori prin pretul mai ieftin al culturilor acestea, cam toti producatorii de iaurturi “indiferent ca este probiotic sau nu “ sa foloseasca tot aceste bacterii nocive la preparat iaurtul “ asa ca este greu de gasit înca un iaurt natural facut cu bacterii traditionale. Bacteriile traditionale folosite la facut iaurtul proveneau înainte de la vitel sau vaca. Dupa Pollmer ele se numesc Streptococcus thermophilus si Lactobacillus bulgaricus.
    În Germania este acum foarte greu de gasit un iaurt care sa nu aiba culturi bifide. Cu alte cuvine este greu de gasit un iaurt care nu este produs din bacterii vaginale si fecale. Mâncam rahat fara sa stim, fiindca îi credem orbeste pe cei care fac reclama la TV.
    Asta e.

    În Google este extrem de greu de gasit un articol din care sa reiasa evident ceea ce acum câteva decenii era bine cunoscut despre aceste bacterii, însa daca cititi carti mai vechi sau cautati cu grija puteti vedea ca aceste bacterii nu au nimic de-a face nici cu iartul, nici cu intestinele si ca fac cu adevarat parte din flora altor organe. Toate articolele noi despre aceaste bacterie mint cu nerusinare sau au preluat minciuna de la altii.
    De exemplu o firma vinde un product cu aceleasi bacterii bifide pt. flora vaginala, idem cu cele care se gasesc si în iarurturile probiotice de la Danone & Co. În general se stie sau cel putin stia ca flora vaginala si cea din intestine este complet diferita. Însa în ziua de azi cine mai gândeste ? Toata lumea crede. Cam orbeste.
    Daca cineva foloseste aceleasi bacterii pt. stomac si pt. vagin, ceva trebuie sa fie gresit, nu crede?i ? Eu va spun direct si negru pe alb ca aceasta politica a marilor concerne alimentare care au aderat la “Codex Alimentarius” este dusa in scopul imbolnavirii populatiei prin otravirea cu bacterii vaginale si fecale, pentru ducerea la bun sfarsit la Planului de reducere drastica a populatiei mondiale, iar Romania, care din anul 2010 a aderat la acest “Codex”, datorita guvernului criminal care o conduce, face astazi tot posibilul pentru a-si “termina” cetatenii!
    Consumati in continuare aceste produse ce contin bacerii fecale si vaginale si in cativa ani veti face cancer de colon, intre alte afectiuni grave!
    Romani, treziti-va!
    Col (dr) Dionisie Cornilescu.

  25. Daca esti un mare iubitor de lactate, iti recomand cu caldura kefirul facut in casa!
    Sanatate!

  26. Pana la urma stie cineva unde putem gasi pentru insamantarea iaurtului preparat in casa o cultura sau iaurt preparat cu Streptococcus thermophilus si Lactobacillus bulgaricus?

  27. e vorba de Lactobacillus [b]v[/b]ulgaricus……..greseala te tastare

  28. de pula mea cu limba asta hangleza !

  29. De ce folosesti cuvinte din limba engleza ? Ti se pare “cool” ?

  30. Pana la urma stie cineva de unde se poate procura o cultura de bacterii naturale, bune pentru un iaurt sanatos?
    prin ani 80, 85 se gasea celebrul iaurt de 1 leu, va mai amintiti. Eu cred ca era natural.

  31. Sorin Danita

    Tiramisu:
    Adevarul despre iaurtul din magazine

    Intr-un raport secret al directorul Institutului Cantacuzino, Radu Iordăchel, inaintat Ministerului Sanatatii se specifica faptul ca iaurturile “probiotice” constituie o amenintare la adresa consumatorilor.
    Urmarea? Directorul institutului a fost demis fara explicatii la data de 16 Apr 2010…

    Mai toata lumea cumpara vestitele iaurturi “probiotice” de când capitalismul salbatic ni le-a adus în magazine, crezând ca-si fac un bine sanatatii. În plus copiilor le plac reclamele hazoase si gustul lor dulceag, cu fel de fel de arome, naturale evident!
    Iata însa ca în vreme ce producatorul francez Danone a trebuit sa plateasca $35,000,000 pentru a închide procesul aflat pe rol în SUA împotriva sa, la noi afacerile lor sunt cât se poate de prospere. Nu asta ma supara în sine, ci faptul ca ni se vinde în continuare asa ceva:
    Putina lume stie ce manânca. si mai putina lume citeste ambalajul la ce manânca. Iar si mai putina lume are notiuni de microbiologie.
    Iaurturile probiotice “ inventia concernelor americane “ spre exemplu, contin bacterii care nu au fost folosite înainte niciodata în alimentatie.
    Una din aceste bacterii este specia “Bifidobacterium bifidum”. Aceste bacterii se gasesc de fapt de obicei în flora vaginala, în rect, si în tractul uro-genital, în excremente de porci si alte animale. Aceste bacterii nu sunt prezente în mod normal niciodata în intestinele subtiri, în stomac sau în gura, în afara ca omul a facut contact direct cu cele de mai sus.
    Aceste bacterii bifide nu supravietuiesc de regula acidului din stomac atunci când sunt ingurgitate pentru a nu periclita flora intestinala, în special din cel subtire.
    Concernele nu numai ca ni le-au introdus în iaurturi, însa le-au si modificat genetic ca sa supravietuiasca acidului din stomac. De aici se poate deduce reauavointa si perversitatea celor care le-au destinat pentru consum, constienti fiind de inconstienta umanitatii moderne.
    Prin intermediul iaurtului “probiotic” folosit ca un cal troian microbiologic, aceste bacterii vaginale si fecale modificate genetic ajung în intestinul subtire al omului, acest lucru ducând la tot felul de probleme ulterioare, caci prin ele se schimba automat flora naturala care este înlocuita cu o flora tipic vaginala. Danone & Co creeaza deci un fel de flora vaginala în intestine, ceva contrar naturii umane si cu efecte nocive pt. sanatate, atat pe termen scurt cat mai ales pe termen lung!
    Cunoscutul specialist în technica alimentara Udo Pollmer, care apare des la televiziunea germana ca specialist în domeniu pe teme de alimentatie, a facut cunoscut acest fapt în una din cartile sale. Însa cui îi pasa, putini stiu înca.
    La televizor el însa nu poate vorbi de asa ceva si nici nu este întrebat. Nu-i de mirare la cât se câstiga cu reclama la iaurturile “probiotice” de catre posturile de televiziune. Cum sa-si alungi clientii ?
    Bacteriile profane de iaurt însa nu au obiceriul sa se lipeasca de peretii intestinelor caci ele traiesc din lapte proaspat si nu din lucrurile digerate. Pe de alta parte bacteriile probiotice nu sunt în stare sa faca lapte gros caci aceasta sarcina o au bacteriile lactoacide. De aceea aceste bacteri (probiotice) se întroduc amesteca pe alta cale, ulterior, în iaurtul deja fermentat.” (Udo Polmmer) Problema si mai mare este ca de la introducerea “proboticelor”, concernele au convins, încetul cu încetul, ori prin persuativitatea tipic americana ori prin pretul mai ieftin al culturilor acestea, cam toti producatorii de iaurturi “indiferent ca este probiotic sau nu “ sa foloseasca tot aceste bacterii nocive la preparat iaurtul “ asa ca este greu de gasit înca un iaurt natural facut cu bacterii traditionale. Bacteriile traditionale folosite la facut iaurtul proveneau înainte de la vitel sau vaca. Dupa Pollmer ele se numesc Streptococcus thermophilus si Lactobacillus bulgaricus.
    În Germania este acum foarte greu de gasit un iaurt care sa nu aiba culturi bifide. Cu alte cuvine este greu de gasit un iaurt care nu este produs din bacterii vaginale si fecale. Mâncam rahat fara sa stim, fiindca îi credem orbeste pe cei care fac reclama la TV.
    Asta e.

    În Google este extrem de greu de gasit un articol din care sa reiasa evident ceea ce acum câteva decenii era bine cunoscut despre aceste bacterii, însa daca cititi carti mai vechi sau cautati cu grija puteti vedea ca aceste bacterii nu au nimic de-a face nici cu iartul, nici cu intestinele si ca fac cu adevarat parte din flora altor organe. Toate articolele noi despre aceaste bacterie mint cu nerusinare sau au preluat minciuna de la altii.
    De exempluo firma vinde un product cu aceleasi bacterii bifide pt. flora vaginala, idem cu cele care se gasesc si în iarurturile probiotice de la Danone & Co. În general se stie sau cel putin stia ca flora vaginala si cea din intestine este complet diferita. Însa în ziua de azi cine mai gândeste ? Toata lumea crede. Cam orbeste.
    Daca cineva foloseste aceleasi bacterii pt. stomac si pt. vagin, ceva trebuie sa fie gresit, nu crede?i ? Eu va spun direct si negru pe alb ca aceasta politica a marilor concerne alimentare care au aderat la “Codex Alimentarius” este dusa in scopul imbolnavirii populatiei prin otravirea cu bacterii vaginale si fecale, pentru ducerea la bun sfarsit la Planului de reducere drastica a populatiei mondiale, iar Romania, care din anul 2010 a aderat la acest “Codex”, datorita guvernului criminal care o conduce, face astazi tot posibilul pentru a-si “termina” cetatenii!
    Consumati in continuare aceste produse ce contin bacerii fecale si vaginale si in cativa ani veti face cancer de colon, intre alte afectiuni grave!
    Romani, treziti-va!
    Col (dr) Dionisie Cornilescu.

    Va multumesc pentru efortul dumneavoastra de a ne arata si de a ne atentiona asupra acestui trist adevar.
    Su stima
    S Danita

  32. alta cratita mai aspectuasa nu ai avut?

  33. Pentru ca scriati despre Grecia, de iaurt strecurat si de cultura de bacterii naturale si parca subiectul s-ar fi impotmolit fara a se lamuri ceva, m-am gandit sa va spun ce facem noi. Teoretic nu stiu prea multe, dar practic lucrez de vreo 5 ani la un tyrocomeio (adica fabrica de branza) mititel din Grecia (cum ar fi in Romania o Asociatie Familiala, cred) si, printre altele, fac si iaurt in cantitati variabile (de la 0,5 kg la 40 kg odata), pentru consum propriu si vanzare. Am dat peste pagina aceasta intamplator, oricum extrem de rar intru pe net, si am citit de curiozitate, sa vad altii cum fac (magazinul grecesc oricum nu e al meu).

    Iata cum m-au invatat pe mine sa fac iaurtul lor grecesc, foarte simplu, incercati, ca-i tare bun si curat:
    Fierbi laptele cu putina sare si, daca vrei, si putintel zahar.
    Intr-un alt vas mic, pui samantza: 1 lingura rasa de iaurt pt. fiecare litru de lapte. Acest iaurt il amesteci bine cu putintel lapte rece fiert, ca sa se faca o crema omogena (ca si iaurtul final sa iasa omogen, si nu cu cocoloashe).
    Lasi laptele sa se raceasca (sau il racesti pe bain marie rece) pana la tempertura de 48 de grade Celsius. La aceasta temperatura pui in acest lapte iaurtul omogenizat, amesteci repede si bine (30 de sec, ca sa nu se raceasca laptele mai tare – daca n-ai experienta poti incepe toata treaba asta pe la 50 de grade, sa ai timp. Ideea e ca peste iaurt sa nu pui lapte oparit, ca omori bacteriile, dar de pe la 53 de grade in jos poti pune. Sa nu scada insa mai mult de 45 grade pt laptele de capra.).
    Vasul cu totul il infasori bine cu paturi. Lasi 4 ore infasurat (sa se mentina aceeasi temperatura inauntru) intr-un loc in care sa nu se miste (ca sa nu se separe zerul, ca sa fie aspectuos). Desfaci incet si inclini usor vasul. Daca s-a prins, ia-l. Daca, nu, mai acopera inca 2 ore. Apoi lasa-l sa se raceasca si sa se acreasca putin la temperatura camerei (sa zicem inca 4 ore). Apoi baga-l in frigider. Acum, de la frigider, va fi mai inchegat decat l-ai vazut prima data. Iaurtul din lapte de vaca e de asteptat sa iasa mai apos natural.
    Apoi grecii intr-adevar il strecoara, sa se faca mai gros. Eu una insa il mananc nestrecurat de obicei, mai ales ca al meu e din lapte integral si mi-e treama sa nu-mi creasca colesterolul (ca eu mananc mult iaurt zilnic cand nu-i zi de post, ca pt mine e ieftin, si daca il beau nestrecurat ma satur mai repede, cel strecurat e gustos si mananci de uiti de tine  ). Zerul care se strecoara e apa cu urda (cum bine zicea cineva, noi facem si urda, dar nu din zer de iaurt, ca e acru si nu iese, ci din zer f proaspat de branza). Strecuratul e cum se spune in primul post, doar ca n-am incercat cu servetele. F economic (ca poti lua cu lingura dinauntru si nu arunci nimic) e sa pui iaurtul intr-o batista mare curata impaturita in 2 sau 4, ori intr-un batic ori un servet de bucatarie de-asta de sters pahare, de asemenea impaturit. Tifonul mi se pare f rar, o sa curga tot pe jos. Noi avem niste saculetze speciale care seamana cu fetzele de perna, pe care le agatam undeva – voi puteti sa le agatati de robinetul de la chiuveta, am facut si eu as apt cantitati mici, ori sa le lasati pe strecuratoare, numai sa nu fie cald in casa, ca se acreste prea tare. Noi le lasam agatate vreo 8 ore. Apoi mancam. Daca s-a acrit mai tare iaurtul strecurat, al amestecam bine cu putin lapte dulce fiert si racit (o canita de cafea de lapte la 500 gr iaurt) si se va mai indulci. Totusi, cel strecurat se strica chiar si in frigider in vreo saptamana (fermenteaza, face bulbuci ca aluatul dospit). Cel nestrecurat nu stiu, nestrecurat fac numai pt mine si-l beau repede, n-apuca sa se strice. 

    Se poate servi ca atare, se poate amesteca cu marmelada de orice fel (la copii le place cel mai mult), ori pune peste salata de fructe ori in ceasca de cafea, pe post de frisca (cel strecurat, obicei frantuzesc, cred, oricum nu grecesc). Il mai folosim si in tehnologia de preparare a branzei de casa. Am auzit ca se faloseste la preparatea untului (se bate iaurtul mult si ce se separa la suprafata e unt).

    Mai fac grecii ceva ce se chema psomotiri (in traducere mot-a-mot, paine din branza). Iaurtul obtinut anterior se lasa afara din frigider cam o zi, sa se acreasca, apoi se strecoara tot la cald pana ramane ceva foarte vascos. Acesta este practic – ma gandesc – cu proteinele si lipidele laptelui, zerul -care se da la animale- e apos – si se mananca ca atare (strecurat nu e asa de acru) sau se pune in el (si se amesteca bine) praf de ardei iute, ori praf de ardei dulce, ori rigani etc. Am vazut pe unii care il mancau cu carne de miel la gratar, dealtfel perioada de varf pt psomotiri e cea a Pastelui, cand la tzara taie si miei.

    Precizari:

    – Laptele. Noi folosim lapte de capra de la stana noastra. Pentru a iesi din prima mai gros, putem amesteca cu lapte de oaie (tot de la stana noastra). Cel mai gros iaurt iese din lapte de oaie. Nu am incercat cu lapte de vaca (aici e numai stanca tot muntele, nu au ce manca vacile, numai caprele se descurca), dar nu vad de ce n-ar iesi la fel si din lapte de vaca (care e obisnuit in Romania, probabil la acela va referiti), poate merita incercat. Poate ca va fi o mica diferenta la temperatura la care inchegam laptele. Incercati cu o cantitate mica, daca vreti, si la 48 de grade, cum facem noi, incercati si la 40, cum zice mai sus. Nu scoatem smantana din lapte (aici asta nu e o manopera obisnuita la producatorii mici, ca noi. Aici nu manaca smantana separat, iar untul il scot din iaurtul batut, cel putin grecii din regiunea mea – Grecia Continentala -, ba chiar le-a fost scarba cand le-am zis ca smantana o mancam ca atare, e din lapte nefiert – poate are microbi! Ne-a rupt in doua sclifoseala asta moderna si pe aici, de-asta suntem bolnaviciosi, ca ne tot ferim de microbi, in loc sa ne creem imunitate. Si mamaia mea avea vaca cu lapte si mancam lactate zilnic, nu asa sterilizate ca azi, ce stia mamaie care mulgea cu mana si avea podea de pamant, asa am crescut mari si sanatoase… Smantana pe aici eu n-am vazut decat in cutiute de carton de 250 grame, de obicei cu etichete straine, pentru a face frisca pt prajituri ori a pune ca atare in placinte. Poate in alte parti ale Greciei o fi si altfel. Traditional si in Grecia era altfel, imi spun batranele, cam de vreo 50 de ani s-au sclifosit ei, in timpul abundentei care a urmat foametei de dupa al Doilea Razboi Mondial.

    – Despre samanta de iaurt (cred ca asa se cheama in romaneste). Adica iaurt de cumparat sau de-al nostru din zilele precedente. Nu tot iaurtul de cumparat mi s-a spus ca are bacterii active in conditiile in care preparam noi (fabricile mari au alte tehnici). De cate ori am pus iaurt de cumparat, am pus din acel iaurt care are la suprafata lui un strat ingrosat ca si cheagul de la lapte. Adica nu iaurt cu fructe Danone sau mai stiu eu ce, ci iaurt de oaie sau capra (incercati si de vaca, daca e), fara fructe si altceva, care, cand il desfaci, arata ca in poza din primul post (step 4 kind of), adica are smantana sau cheag deasupra lui. Asta arata ca s-a inchegat (cat de cat) natural in cutiuta de vanzare si nu s-a transferat dintr-un vas mare in cutiute. Acum, chiar daca au pus ceva E-uri sau cine stie ce chimicale in iaurt, dilutia va fi foarte mare, ca pui o lingura de iaurt la 1 l lapte, si apoi iaurtul asta nou il pastrezi si pui din el la urmatorul 1 lingura la litru, iar daca faci tot asa, cantitatea de chimicale devine insignifianta. Totusi, dupa o luna de zile in care faci iaurt zilnic, din diferite mici erori tehnice, inevitabile producatorului mic, care n-are masini si chimicale, ci pe toate le face „dupa ochi”, samanta asta de iaurt slabeste (nu mai contine asa multe bacterii bune, si iaurtul iese din ce in ce mai apos), de aceea o reinnoim (la urmatoarea serie punem iaurt cumparat, iar o lingura rasa la 1 litru de lapte, si iar pastram samanta proprie si nu mai cumparam). Samanta proprie (adica iaurtul propriu) e suficient de puternica pentru a face alt iaurt pastrata si nereinnoita, timp de cateva zile (o saptamana cel mult, la frigider), apoi iaurtul e tot bun de mancat (daca nu l-am lasat la cald sa se acreasca prea mult, cum zicea cineva mai inainte), dar bacteriile din el in majoritate au murit ori aproape, si nu or sa mai inchege alt iaurt sau il vor face apos. Daca prevedem ca nu vom mai face curand iaurt (de exemplu in perioada posturilor ortodoxe, unde pe aici, pe la tzara, nu prea cumpara nimeni iaurt si nici nu prea vand particularii, ca sa nu ispiteasca), atunci punem in congelator un paharel de plastic plin de iaurt de-al nostru proaspat si, cand trece postul, il dezghetam (pe cat posibil inghetatul si dezghetatul sa se faca repede, nu pe apa calda ci intr-o camera incalzita) si preparam cu el putin iaurt (adica il punem in 500 grame lapte, dupa tehnologia de mai sus). Daca se incheaga, am salvat samanta. Daca nu, cumparam alta. Mie mi s-a inchegat.
    – Avem si un cheag praf pentru a face iaurt, dar nu l-am folosit niciodata, ni l-a dat cadou un colaborator si e inca sigilat de atatia ani (asta sigur are chimicale). Am auzit ca merge si cu cheag de branza, dar cu tehnologia de iaurt, si iese iaurt, dar noi nu am incercat.
    – Daca pui mai multa samanta decat e necesar (1 lingura la litru), se poate sa iti iasa ceva mai gros, dar va fi mai acru – si iurtul de capra e in principiu mai acru – si nici nu vei iesi prea bine cu banii (daca e sa vinzi produsul).
    – Daca iaurtul de cumparat (samanta) are inauntru si alte bacterii decat cele utile, atunci depinde. Daca aceste noi bacterii traiesc si se inmultesc la aceeasi temperaturi ca si cele bune, atunci sigur ca le vei gasi si in iaurtul tau. Din cate imi mai amintesc eu de la scoala insa, conditiile de inmultire ale bacteriilor sunt foarte diferite, iar tehnologiile de producere a iaurtului pot diferi mult chiar de la fabrica la fabrica. Deci eu n-as crede ca vei avea in iaurtul de casa prea multe microorganisme straine.
    – Se poate si cu lapte pasteurizat (nu fiert, ci incalzit pana la 65-68 de grade, temperatura la care mor microbii nocivi), dar totusi noi fierbem complet laptele, atat pentru siguranta (ca, la stana, oamenii nostri mai mulg si cu mana, nu doar cu mulgatoare automate, cand caprele au ceva probleme – ori au uger mic, ori au doar un uger functional etc), cat si, asa cum a mai zis cineva mai sus, ca sa se mai evapore apa, sa iasa iaurtul mai gros.
    – Despre infasurarea cu paturi (ca sa se mentina temperatura constanta). Acum, pentru o cantitate mica, cum ar fi o farfurie cum ai facut tu, pui repede deasupra taietorul de bucatarie (asta de lemn pe care tai zarzavaturile, ca daca ai capac de lemn absoarbe aburii si iese mai gros, ca sa nu-l mai strecori) sau vreo alta farfurie intinsa o pui in chip de capac, si le infasori in cateva prosoape groase si curate sau un pulover de lana gros curat. Cand spun sa le infasori zic ca vasul sta pe prosoape, nu pe masa rece, si e si acoperit de prosoape, neintrand aer pe nicaieri. Cam cum facea bunica prescurile pentru Sfanta Liturghie, daca stii. Poti sa pui totul pe calorifer, daca vrei. Dar sa stii ca infasuratul e totul, daca nu ai cald, nu va iesi iaurt ci lapte acru, am patit-o. Pe calorifer nu ai 48 de grade Celsius. Fabricile mai mari au mici incaperi cu termostat. La noi nu e rentabil sa avem, ca nu vindem asa mult.

    Pofta buna si iertati-ma!

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi afisata. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Scroll To Top