Nu bag mana in foc despre toate echipele, ca-s ditai firma, dar daca vreti termopane de la aplastul de pe calea rahovei, atentie la echipa de montaj.

Necesare
- placi de pal, debitate
- bormasina si diverse burghiuri
- holzsuruburi, balamale, manere

Step 1. Schema. cat de mare, cat de lat, cat de lung, cate usi, pe unde se deschid. Nu cere multe cunostiinte de calculator, si nici de aritmetica.

Alright. Se merge la orice centru de debitare pal (si magazinele mari gen brico / obi / praktiker au asa ceva). De acolo, se aleg nuantele

Mmm, look at the pretty colors…

Cumparat, debitat. 3 placi de 2/3m (alb, artar, ciocolata) plus debitatul au costat vreo 5-6 milioane. placile undeva intre 1.5-2 milioane placa, debitatul (taiatul)10 ron pe placa, o rola de 50m de banda de acoperit canturile, si o placa de PFL (partea din spate a sifonierului)

Urmeaza partea cu muschii acum. Bagatul in masina si caratul acasa…

Daca mergi incet n-o sa sara nimic din masina. Inca un hop si se incepe efectiv lucratul la sifonier: caratul pana in casa. Daca nu incap usile si marginile in lift, dai jos dai jos undeva intre 1-3 kilograme, in functie de etaj

Bon…
Se ia creionul si se marcheaza placile, care pe unde vine. Aia pe margine, aia-i usa, aia in stanga si cealalta in dreapta… si tot asa. La final, vine o parte extrem de migaloasa: lipitul canturilor, in functie de care latura a placii este in afara. Banda are un lipici pe spate, si se fixeaza la caldura, cu fierul de calcat.

Din motive care imi scapa, vecinul a cumparat placi de pal de 18mm, si banda de cant de 20mm, sau ceva de genul. faza nasoala este ca dupa aia a trebuie sa taie excesul cu un cutter. munca migaloasa, care cere multa atentie. dupa indelungi tatonari, cea mai buna metoda de a taia asta s-a dovedit a fi “tras-ul de cutter”. Nu incercati miscarea gen fierastrau

Graba strica treaba, la fel ca si o mana nesigura. Cateva placi au fost ciupite in procesul asta… dar c’est la vie.
In poza este cel mai grav accident . Multe si marunte pe restul, pana prinzi spilul.

Next, trecem la usi. Se marcheaza locurile in care vor fi balamalele, si se dau niste gauri cu un burghiu special, mai mult lat decat lung. edit(freza fi-30) Nu stiu sa-i zic altfel.
Asta o sa produca destul de mult rumegus, asa ca e bine sa aveti un aspirator la indemana.
.

Dupa preferinte, se pot asambla usile inainte de cadru.

edit: se monteaza separat, pentru a fi date gaurile de balamale si suruburi, dupa care se demonteaza si se pun lateralele la cadru. la final se monteaza iar usile, de fapt doar se potrivesc.

De aici, e simplu. Se monteaza cadrul, si se fixeaza bine cu holzsuruburi.
De preferat cu niste niste bucati de pal in spate ca sa fixeze mai bine structura.

Se dau gaurile pentru rafturi. Acestea stau practic pe niste picioruse, nu se prind cu suruburi. Ca sa nu dai gaura pana in partea cealalta a placii, pui ceva pe burghiu ca sa nu intre mai mult de 5-6 milimetri, in cazul de fata un dop vechi de sticla de tuica.

Restul sunt doar de prins niste suruburi la manere, inca ceva suruburi la bara pentru umerasele cu camasi, alte suruburi pentru prin sinele sertarelor..

And…Lo and Behold!

Fac pariu ca nu va asteptati la asta . Nici eu, recunosc ca mi-a picat un pic falca cand am vazut cum arata cu spoturi.

Inca o vedere din interior.

Well, si inca un extra, fiindca pe schema ramaneau ceva bucati nefolosite, de ce sa nu le folosim la o masuta de televizor? Voila bonus lume

Also, v-am zis cat de bestial arata sifonierul cu spoturile aprinse?

There you have it, cum sa faci un sifonier. Ma simt eu mandru de cum a iesit, desi am fost doar fotograf.

Ce sa fac si eu de inviere, sa scriu tutoriale
Paste fericit to all of you.

Sooo, scurt si la obiect: daca rotile de la role arata asa… ar fi timpul sa le schimbati cu altele noi.

Daca bugetul nu permite, atunci puneti-le invers, cu interiorul spre exterior, macar sa se toceasca uniform. Posesorii de masini cunosc procedeul de mutat rotile tocite din fata pe spate, sau stanga-dreapta

Schimbatul nu-i mare inginerie. Este nevoie de un imbus (cheie hexagonala) care de obicei vine cu rolele. Daca ati pierdut-o… cereti prin vecini.

O zi cat mai senina si calduroasa va urez.

So…. sa vedem ce stiu oamenii astia care umplu cartuse. Ce pot ei si-am putea si noi

Necesare
Un kit de reumplere pentru tipul de cartus. In cazul de fata, un Canon care merge cu cartuse de tipul PG-40 si PG-50. tus negru. Cost: 20 lei

Sa vedem ce contine:

- 2 seringi cu 2×20 de ml de tus. Yep, am dat 20 lei pentru 40 ml de tus negru. Cu asta am redus costul la 5 milioane pe litru de tus. Mighty expensive.
- o surubelnita pentru gaurit cartusul
- niste plastice
- instructiuni
- suport si seringa de desfundat

So, am zis sa merg dupa manualul cu instructiuni. La final o sa prezint si varianta profi, cum am vazut ca face mesterul la service.

So, step 1: scoatem cartusul din imprimanta. Se porneste imprimanta, astepti vreo 5 minute sa-si faca ea treburile, deschizi capacul..

Si apesi pe cartus. In jos. O sa faca tzac, si se trage afara.

Step 2:
Se monteaza cartusul in suportul de umplere, si da jos folia protectoare, din partea de sus, si se da gaura in cartus in locul specificat

Step 3:
Se baga cu seringa aproximativ 10 ml de tus. Cu grija sa nu va murdariti

Cu ocazia asta spiritul meu de observatie s-a trezit la viata, si a descoperit ca “plasticele” alea din cutie sunt de fapt manusi

Mai departe. In interiorul cartusului este de fapt un buretel. Care nu poate sa abosoarba asa rapid tusul, si cand scoateti acul o sa curga un picut pe afara. Asta daca nu trageti de manerul seringii inapoi.

Step 4: Se verifica capul cartusului, sa nu fie infundat. Se sterge de un patratel de hartie igienica / servetel. Urma care trebuie sa o lase, neagra si cu o grosime egala. Urmele din partea dreapta sunt “corecte”, cele din partea stanga arata ca s-a uscat un picut cerneala

Daca nu vrea si nu vrea sa lase urme, trebuie desfundat cu seringa. Cu cartusul tinut in suport, se baga seringa de desfundare in cauciucul din partea de jos si se trage. Teoretic, asta ar creea un vid care forteaza cerneala sa curga si sa se desfunde. La mine n-a fost nevoie, dar nici nu mi-a iesit cand am incercat sa fac asta de amorul artei

Asta ar fi varianta manualului. Baiatul care mi-a incarcat cartusul prima data, mi-a recomandat sa “tai” capacul din partea de sus cu un cutter / cutit, si sa bag cerneala direct.

Avantajele-s mai mult. Nu mai stai sa forezi, si bagi cerneala unde vrei tu, nu neaparat la jumatatea cartusul. Nu stiu de ce, dar mi se pare avantaj asta
nu mai manjesti cartusul. Dupa asta, se lipeste cu scotch sau banda izolatoare.

Tips & tricks, in general
- nu lasati cartusul sa se goleasca de tot inainte sa-l umpleti
- daca totusi s-a golit, nu-l lasati asa mult timp, pentru ca exista riscul sa se usuce
- in functie de modelul imprimante, trebuie sa faceti un “override” la functia care detecteaza nivelul de cerneala. Imprimanta spune ca nu stie cata cerneala mai este in cartus, si refuza sa printeze. La canon pixma, se tine apasat butonul de cancel (ala rosu din dreapta, singurul rosu) timp de cateva secunde si cam atat. Asta o gasiti in manualul imprimantei
- dupa o reumplere de cartus, e recomandat sa rulati functia de clean a imprimantei, eventual “align head”, whatever that is.
- se spune ca un cartus poate fi umplut de maxim 5-8 ori. intentionez sa aflu limita

Simplu si eficient. Dupa 3 umpleri de cartus sunt deja sunt tata cartuselor. Nu ma mai manjesc pe maini, si pot sa printez cand am nevoie, si mai ieftin

edit: ca sa vedeti cat de magari sunt: un cartus pg-40 costa in jur de 50 lei (cel mai ieftin pret). un kit are 4 refill-uri, deci… 200 lei fata de 20. De 10 ori mai scump. pai sa nu-i fu…

Numa’ bine

First of all, rezultatul final, stabil si bine fixat

Un tub de 1.8 metri tine aproximativ 4 litri de apa.

Si datele concrete:
Pe aproximativ 15 februarie, zi cu soare, probaibl in jur de 7-10 grade afara, un tub a incalzit 4 litri de apa pana pe la 50 de grade. Lasat doar cateva ore la soare, in pozitie verticala

Cateva zile dupa, intr-o zi cu soare de pe la 10 pana pe la 6 seara, tot sistemul a incalzit 150 de litri pana la aproape 42 de grade. Lasat apa in instalatie peste noapte (cu temperaturi sub zero), dimineata avea 37 de grade. Looking good
Si inca o data pe 28 februarie, temparatura afara 7 grade, apa incalzita pana la 43 de grade
Si e februarie. sper sa-mi aduc aminte si in aprilie sa mai fac o masuratoare. probabil atunci o sa fie in jur de 60 de grade sper eu, iar vara…fara numar. apa clocotita.

Mai repet o data concluzia: se merita un sistem de genul asta cumparat direct, decat unul home-made. diferenta se simte in lunile martie-aprilie si spre final toamna, cand se pune problema intre a avea apa calduta versus apa rece

edit: stiu ca manualul zice ca nu, insa e mult mai usor cand bagati tuburile in garniturile de la rezervor sa dai cu putin ulei pe garnitura / tub. daca nu aluneca deloc, riscati sa bagati garnitura in rezervor.. si atunci sa te tii distractie: pescuitul la sarma. not funny.

Necesare:

- lapte. cu cat mai gras cu atat mai bine
- iaurt cu o cultura activa. am banuit eu ca “probiotic” ala de pe sticla asta inseamna
- oale
- termometru alimentar – pentru simandicosi
- optional: lapte praf pentru a ingrosa consistenta si un plus de continut nutritional, poate si putina gelatina.
Step 1: se pune laptele la foc mic, si se amesteca continuu pentru a nu se prinde de oala. Cand are intre 76-82C sau incepe sa iasa aburi din el se ia de pe foc. De entuziasmat ce eram si de ametit, am sarit peste partea asta. shame on me.

Step 2:
Se toarna intr-un vas de sticla si se lasa sa se raceasca pana cand ajunge undeva la 40-42C, sau vasul este caldut la atingere. Manualul interzice bagatul degetului in lapte pentru a masura temperatura.
Cand laptele est caldut, se toarna un pahar de iaurt activ.

Step 3: se acopera si se pune la un loc caldut (aceleasi 40-42 grade C). iarasi, n variante de a face asta:
- pe calorifer
- in cuptor
- intr-o geanta frigorifica, alaturi de cateva sticle cu apa fierbinte pentru a tine cald.

Dupa o analiza intensa a materialelor disponibile, am ales sa-l pun pe calorifer

Step 4:
Se lasa timp de 6-8 ore. L-am lasat peste noapte. O poza cu ce am gasit dimineata:

Kindof ok

Step 5:
Se baga in frigider si se lasa la scurs si , in functie de cat de gros vreti sa fie iaurtul. Tifon nu, asa ca am improvitzat (iarasi) cu un vas pentru spaghete si doua servetele de bucatarie.

Step 6:
Am plecat vesel voios la servici. Cand m-am intors, arata destul de bine…

Insa ar fi doua probleme: nu era acru, si nu era iaurt. Evident ca am sarit peste partea care spunea “nu-l lasati prea mult la scurs ca se face smantana, si in final branza”

Step 7: Si rezultatul unui litru de lapte de 1.5% grasime:

600ml zer:

250 ml – smantana (in grame nu stiu, ca paharul nu avea gradatie de smantana)

On the bright side, a fost cea mai buna si cremoasa smantana pe care am mancat-o de multa vreme.

O sa inchei articolul despre cum sa vrei sa faci iaurt si te alegi cu smantana cu linkul de unde m-am inspirat. Poate voua va iese mai bine
http://hubpages.com/hub/How_to_make_your_own_yogurt_-_An_illustrated_guide

I’ll keep working on this one.

Intai sa vedem de unde am plecat:

Si unde am ajuns:

Faza cu reparatul nu este tocmai chiar asa de interesanta, ci mai degraba cum dai jos afurisita aia de roata care se invarte in gol.
La prima vedere, rotita pare dintr-o bucata, insa are un fel de capac, ala cu gaurica la mijloc
Cred ca se poate scoate cu un ac sau o agrafa indoita. Eu am reusit cumva sa desurubez rotita si am brutalizat-o pana i-a sarit capacul . Ocazie cu care am vazut si cum arata pe dinauntru:

In poza sunt piesele de insirate in ordinea inversa montarii (de la exterior la interior). Capacul, un surub, o placuta de metal, rotita cu care misti spatarul si un disc de metal care se prinde de capac. Discul din partea dreapta are 3 “umflaturi”, alea in forma de triunghi, care fac legatura intre roata si sistemul din spatar.

In poza urmatoare este problema.

S-a tocit plasticul, si se invartea in gol in loc sa invarta discul si restul. Marfa romaneasca, nu puteau sa faca niste gauri si sa nu se intample asta. Trebuiau sa fie 3 p… care se proptesc de un triunghi de plastic

Un picut de poxipol si se rezolva…

10 minute la intarit, si ala e. montat in ordine inversa, si am scapat de patent…cel putin o perioada . Si mai ales de privirile gen “uite-l si pe incepatorul asta”, ca prea stateam gramada peste volan. Stiti voi, ca incepatorii care nu cunosc masina si-si dau spatarul mult in fata, sa vada ei botul si toata capota.

Have fun y’all.

S-ar putea sa trebuiasca putin fortat cand se unesc partile mari. Aveti grija sa le despartiti in acelasi mod, altfel ajungeti sa “suciti” inelele acelea mici de la mijloc

Thx matei pentru brutalitate
Merry x-mas.

puzzle sarma litera a

Warning: e pacat sa te dai batut prea repede, si sa sari direct la solutie. toata bucuria jucariilor astea de tip puzzle este sa-l faci tu singurel

Trucul este sa “crosetezi” practic cele doua inele, prima oara cel care este pe linia orizontala a “a”-ului, apoi pe amandoua. Sper ca se vede suficient de clar in film, ca a mai scazut din calitate cand l-am urcat pe net

Also, tot la sala dalles au si puzzle-uri din lemn, foarte frumos facute, ceva in genul cubului din lemn pe care l-am facut acum o perioada. Cel putin in perioada craciunului, ca de martisor se vand numai prostii si inimoare rosii de plus

Si sarbatori fericite la toti.
Stay sharp.

Bucurie mare, hai sa-l umplem cu apa. Ceea ce nu mi-a spus tata e ca nu l-a sudat sau fixat, ci doar l-a pus temporar pe suport. adica fier pe fier. Rezultatele… dezastruoase…

Click pe poze pentru a mari:

si suportul de la fostul panou, modificat.

Am bagat apa in el pana a inceput s-o ia la vale…, 16 milioane s-au dus pe pula, ca sa-si aduca tata aminte cum e cu centrul de greutate si echilibrul. Si sfatul lu stan patitul, daca aveti de facut un proiect sau orice, incercati pe cat posibil sa fiti de fata. daca nu iese, sa v-o faceti cu manuta voastra, si sa dormiti linistiti noaptea

Ahem.
Numa bine la toti.